ECATERINA GATA

ECATERICA GATA DUHOVNIC I-A FOST ARSENIE BOCA (A SCUIPAT-O PE ANA PAUKER)

ECATERINA GÂȚĂ – FECIOARA CU PĂRUL BLOND ȘI OCHII VERZI

              Mânăstirea-lagăr Sadaclia

Ecaterina Titi Gâță s-a născut la Sibiu, în jurul anului 1924. Avea un corp cu ţinută atletică, o ţinută dreaptă, părul blond, faţa ovală, ochi mari şi verzi. Îi plăcea sa îmbrace o bluză albă cu model naţional pe piept. Urmează clasele primare şi secundare la Sibiu, apoi se mută în Bucureşti împreună cu mama sa şi cu fratele.

În anul 1938 Carol II-lea instaurează dictatura regală, şi porneşte o adevarată vânătoare de legionari, întemniţând şi asasinând zeci de lideri ai mişcării amintite dar şi alţi opozanţi ai regimului.
În acest context se deschid o serie de lagăre în cadrul unor mânăstiri: Tismana, Dragomirna, Suzana, Sadaclia, fie în foste unităţi militare sau instituţii ale statului – Vaslui, Miercurea Ciuc.
Un rol important l-a avut Patriarhul Miron Cristea, la acea data şi Prim-ministru, care desfiinţeaza astfel vieţuirea respectivelor mânăstiri şi opreşte totodată activitatea liturgică.
Astfel, părintele BOR (acelaşi care înainte de 1918 spunea că va crăpa capul cu cârja episcopală primului soldat regăţean care va trece Carpaţii pentru eliberarea Ardealului) le-a luat-o cu mult înainte comuniştilor şi lui Nicolae Ceauşescu în desfiinţarea de mânăstiri şi prigonirea călugarilor.
Ecaterina Gâță este arestată în decembrie 1938 şi ajunge în lagărul de femei de la Sadaclia, din Basarabia, împreună cu alte femei printre care şi prinţesa Ioana Cantacuzino. Lagărul era amenajat în incinta Schitului Sadaclia; locul călugarilor fiind luat aşadar de deţinuţi.

La Sadaclia se aflau întemniţate numai fete, asupra cărora regimul carlist făcea presiuni constante pentru obţinerea desolidarizării de Mişcare şi intrarea în organizaţiile recent create de Carol al II-lea. Fetele îi respingeau însă pe anchetatori cu hotarare: “Nici o declaraţie, nici un compromis”.
Au fost eliberate abia în primavara anului 1940.

O data cu instaurarea Statului Naţional Legionar, revine la Bucureşti; se inscrie la facultate şi a început organizarea cetăţuilor, din a căror conducere făcea parte. După lovitura de stat a generalului Antonescu urmează o nouă prigoană.

A trecut graniţa clandestin, de două, ori mergând la camarazii aflaţi în exil, dar a treia tentativă avea să însemne şi arestarea.

Atacată chiar de călăuza pe care o plătise să o treacă graniţa şi care a încercat să o violeze, Titi s-a apărat luptându-se cu călăuza până când acesta a scos un cuţit şi a tăiat-o la braţ. Ţipătul ei a alertat paza de frontieră şi atât ea cât şi agresorul au ajuns în arestul poliţiei.

Ecaterina Gâță era pasionată de istorie, motiv pentru care mergea zilnic la Biblioteca Central Universitară unde se adâncea ore întregi în studiu.

In 1944, în bombardamentele germane din 24-27 august, BCU a suferit grave avarii, iar incendiul a desăvârşit distrugerile. În acel moment Titi a organizat acţiunea de salvare a cărţilor din Biblioteca Universităţii care era în flăcări.

   Biblioteca Central Universitară

Sfătuitorul şi duhovnicul Ecaterinei era Părintele Arsenie Boca, care în acea perioadă se afla la Sâmbăta de Sus în mânăstirea Brâncoveanu. Titi mergea foarte des la el consultându-l asupra deciziilor pe care le lua în coordonarea activităţilor sale. Deşi avea mulţi pretendenţi pentru căsătorie, Titi îi refuza pentru că alesese încă din copilărie o alta cale: monahismul, pentru care îşi păstrase sufletul şi trupul neîntinate. Părintele Arsenie îi dăduse binecuvântare pentru intrarea în monahism de îndată ce lucrurile aveau să se limpezeasca.

În anul 1948 se pregătea să treacă iarăşi graniţa spre a merge în exil. De data asta a fost arestată de agenţii din sala de lectură a Bibliotecii Academiei. Avea în poşetă paşaportul şi toate cele necesare plecării, dar nu şi-a luat poşeta din sala de lectură când a plecat.
Un biet student, crezând că a uitat-o, a fugit dupa ea şi i-a dat-o. Astfel, dovada a căzut în mâna Siguranţei.

Titi a fost dusă la închisoarea Malmaison de pe Calea Plevnei. Fiind vorba de comandanta Cetăţuilor, în anchetă s-a implicat direct Ana Pauker care a încercat să o faca pe Titi să-şi trădeze cauza, promiţându-i libertatea. Ecaterina Gâță a încheiat discuţia cu Pauker scuipând-o.

Cu acest gest şi-a grăbit sfârşitul.
In 8 zile au omorât-o.
Ingrata sarcină a fost dusă la sfârşit de catre Vasile Bulz.
După ce maiorul Bulz a legat-o, a bătut-o bestial, i-a mutilat sânii cu cleştele, a violat-o, apoi i-a băgat un fier în vagin şi, într-un final, a omorât-o.
Pe data de 9 Aprilie 1949 a fost chemat fratele ei (venit de pe front), dus într-o celulă unde se afla spânzurată Titi cu propriul ei cordon.
Fratele a vazut în jurul gâtului urme de degete. Şocul asupra lui a fost atât de puternic, încât a luat-o la fugă şi nu s-a mai ştiut nimic de el.
Mama Ecaterinei a căutat-o zile în şir fără succes. Într-un final a aflat adevărul şi a încercat să-i găsească trupul, mormântul. A fost inutil: Ecaterina (Titi) Gâță a fost aruncată probabil într-o groapă comună, fie a sfârşit la crematoriu.

Sursa: hotnews.ro

Dumnezeu a văzut jertfa ei! Acum odihește în Lumina Necreată și se roagă pentru neamul românesc!